Am deschis fereastra şi am lăsat visul să mă inunde... Creaţia era în faţa mea, în mine şi cu mine. Văzându-i culorile, i-am simţit rostirea... Cuvinte de Lumină infinită ...

marți, 26 august 2008

album public

http://picasaweb.google.com/ommiracle

Iubirea de semeni...


"Amintiti-va mereu ca atunci cand iubiti intens si detasat o alta persoana, in realitate va iubiti pe voi insiva, caci voi existati, de asemenea, in toti. SO HAM spun yoghinii, EL SUNT EU.

Si, oricand veti face un rau cuiva, mai devreme sau mai tarziu voi veti fi aceia care veti suferi, iar cand veti insela pe cineva, voi sunteti cei inselati.

Daca nu va veti face datoria divina folosindu-va la maxim posibilitatile launtrice si inteligenta, spre binele si fericirea celorlalti si a voastra, atunci va inselati amarnic in fata propriului Sine Nemuritor".


Satyo Sai Baba

Copiii ne aduc aminte de noi...

Am fost odata copii... Mie mi se pare ca a trecut o eternitate de atunci. Imi aduc aminte cu drag jocurile ce le jucam, de increderea pe care o aveam, de rasetele ce nu conteneau din zori si pana-n seara. Ne deschideam sufletul cu drag oricui si ii spuneam ceea ce gandeam, ceea ce simteam, fara grija de a fi "etichetat" gresit.

Am crescut, vremea a trecut. Ne trezim dimineata si uitam sa zambim zilei ce-a inceput. Uitam sa zambim celor dragi si plecam morocanosi la "munca" - munca ce ni se pare o corvoada ce ar trebui sa inceteze... Increderea in noi ni se macina de-a lungul timpului. "Greutatile" pe care le cream, ni se par de netrecut. Mereu si mereu vrem o schimbare. Iar cand schimbarea se produce, incepem iar lamentarile. Nimic nu ne poate multumi. Vremea, noi insine, oamenii din jur, conditia sociala... ma opresc aici, toate sunt nemultumiri care ne rod sufletul. Poate ajungem in anumite momente sa ne indoim de Bunul Dumnezeu...

Si, aici apare in scena Alexandru. Sunt convinsa ca l-ati vazut la Codul lui Oreste. Alexandru, ca si altii copii ai acestor vremi, au venit sa ne aduca aminte ce suntem de fapt. Trei sfaturi dat Alexandru, cu o intelepciune provenita dintr-un suflet curat si etern:
1. Sa iertam din tot sufletul
2. Sa avem incredere in noi insine
3. Sa avem credinta in Bunul Dumnezeu
Nimic mai adevarat. Totul atat de simplu.
Iertarea este cheia pacii din noi. Iertarea pentru tot ce inseamna viata in jur si iertare pentru noi insine. Iertarea este inceputul iubirii...
Increderea care muta muntii din loc este inceputul credintei. Credinta care nu tine neaparat de dogmele religiei, credinta existentei luminii.

duminică, 24 august 2008

Astazi invat sa dau asa cum primesc

Sa dau, asa cum primesc. Sa dau asa cum as dori sa primesc. Pentru ca fiecare ne dorim sa primim bucurie, iubire, implinire.
Fiecare cuvant rostit, fiecare gest, fiecare gand lasa un semn in Univers.
In energia ce ne inconjoara, din care sunt toate facute, totul este important.
A da iubire iti aduce iubire. A da zambet provoaca bucurie. A da din tot sufletul, deschide sufletul catre tine.
Efectul actiunii si reactiunii se afla printre legile Universului, legi care sunt altele decat in viata de zi cu zi. Ele ne determina existenta pe acest pamant, trecerea noastra "scurta" prin lume.

Iubire sunt, iubire dau. Credinta sunt, primesc miracole. Iertare sunt, primesc realizare, suflet curat, lipsa de pacat.

Noi, oamenii, ar trebui sa ne reinventam, sa pasim senini si drepti pe calea luminii.
Lumina suntem, din lumina venim si acolo ne intoarcem.
Imi doresc ca acest blog sa fie un jurnal.
Un jurnal pe care sa il recitesc din timp in timp pentru a-mi da seama de schimbarile ce s-a petrecut in mine.
Un jurnal ce imi va arata cat de mult am dorit, cat de mult am realizat.
Un intelept Zen spunea: "Nu-mi doresc nimic, nu gandesc nimic, acum sunt liber"
Bunica mea spune: "Atunci cand nu iti mai doresti nimic, nu mai are sens sa traiesti".

Prin insemnarile mele as dori sa aflu care este diferenta dintre a dori si a nu dori. Vreau sa consemnez aici insemnari din zilele in care IMI DORESC CEVA, zile in care am comentarii de facut asupra mea si asupra celor ce ma inconjoara.

Va fi o "privire de ansamblu" asupra vietii ce o traiesc, asupra "mastilor" ce le adoptam cu totii in viata sociala. Sper sa ma defineasca.

Voi incerca sa privesc evenimentele ce le vreau exprimate public cat mai obiectiv. Si in cuvinte simple, pentru ca viata este simpla. Noi o complicam, incercand sa aplicam etichete asupra a ceea ce traim.

E o incercare timida poate de a defin statutul de OM MIRACLE

Visele ce le-am visat

Viata!
Ce poate fi altceva decat un miracol.
Ne nastem aici, pe Pamant, cu vise, multe vise... de tot felul. Traim din vise cel mai ades. Simpla noastra dorinta de mai bine este un vis. Deci, traim sau visam?
Este o intrebare pe care mi-o pun de multi ani. Este o intrebare ce sfideaza vremea. Este o intrebare ce ne defineste.
Cream, zilnic, vise. Suntem autorii creatiei noastre. In rastimpul ce ni-l permitem pentru meditatie, ne gandim daca ceea ce am creat este ceea ce ne dorim. Daca dorim vise, vom avea parte de ele.

Unde este visul si unde este realitatea?