Am deschis fereastra şi am lăsat visul să mă inunde... Creaţia era în faţa mea, în mine şi cu mine. Văzându-i culorile, i-am simţit rostirea... Cuvinte de Lumină infinită ...

joi, 2 decembrie 2010

Lumea plantelor



            Cand o femeie vorbeste cu florile ei, atunci cand le stropeste sau le ingrijeste, starneste - in general - zambete ironice sau compatimire. Asta pentru ca multa lume mai crede ca sentimentele plantelor sunt o poveste inventata. Ultimele experimente stiintifice arata insa ca femeile au perfecta dreptate. Dar: cele care simt ca noi, oamenii, sunt oare plantele insele sau spiritul lor? Raspunsul la aceasta intrebare ramane sa-l dam fiecare dintre noi. Oricum, cei care au o simtire intuitiva fata de plante nu acorda prea mare importanta unor astfel de probleme teoretice. 

            Spiritul florilor
            Experientele au fost efectuate cu ajutorul unui detector de minciuni, un aparat electric care imprima pe hartie curbe corespunzatoare vibratiilor pe care le inregistreaza. Conectat la o persoana interogata - de pilda, in justitie - detectorul descrie o linie regulata, atata timp cat persoana respectiva spune adevarul. Cand aceasta minte, linia oscileaza brusc. Adevarul, izvorat din sufletul omului, curge odata cu curentul nervos electric prin creier; in momentul cand adevarul este "siluit", curentul se blocheaza si se supracompenseaza.
            Un asemenea detector a fost fixat de o planta careia i s-a inregistrat astfel campul de vibratie si bioplasma.
Cand planta a fost intepata, deci i s-a provocat o durere, detectorul a avut o oscilatie puternica. Iar cand in aceeasi incapere a fost intepata o alta planta, surata ei a avut aceeasi reactie, si anume, de mila. Acelasi lucru s-a intamplat si in clipa cand in prezenta plantei au fost aruncati intr-un vas cu apa clocotita, cativa creveti vii.
            Intrebarea este: de ce a fost nevoie de un experiment atat de brutal? Oamenii sensibili stiu de mult ca plantele se dezvolta mai bine atunci cand le vorbesti cu caldura, cand le atingi cu tandrete sau cand le acoperi zilnic cu palma, lasand dragostea ta sa se rasfranga asupra lor. Iar planta, recunoscatoare, raspunde.
            Iubitorilor de plante li s-a intamplat, nu doar o data, sa simta, plimbandu-se prin parc, un val de parfum de trandafiri adiind spre ei sau sa vada cum in gradina ori langa casa lor rasar din pamant, exact acele plante de care se simt atrasi sau pe care le indragesc.
            Un specialist american in domeniul detectoarelor de minciuni - el prefera sa le spuna "poligrafe" - locuieste la New York si se numeste Cleve Backster. In timpul cercetarilor intreprinse, el a conectat un asemenea aparat la o planta, pentru a vedea daca rezistenta electrica a acesteia se modifica dupa ce a fost udata si apa incepe sa urce de la radacina spre frunze. Spre surprinderea lui, a rezultat o curba identica cu cea produsa de modificarea sentimentelor omenesti. Planta se bucura! Pe parcursul experientei efectuate, el s-a gandit brusc daca n-ar fi bine sa arda una dintre frunzele plantei. Instantaneu, spaima acesteia s-a manifestat prin oscilatii puternice ale acelor. Planta citea chiar si gandurile! Ba reactiona si de la distanta, la tot ce facea el sau la ceea ce i se intampla, exact ca un caine care incepe sa latre si sa dea din coada cand stapanul, chiar daca nu se vede inca, se-apropie de casa. Deci: plantele sufera sau se bucura impreuna cu intregul univers!
            Odata, Backster i-a pus pe sase dintre prietenii sai sa traga la sorti care dintre ei sa duca la indeplinire o anume sarcina. Acestia si-au desfacut biletelele intr-o camera in care se aflau doua plante, iar cel desemnat s-a pus pe treaba, dupa ce au parasit incaperea ceilalti cinci. Adica, a distrus una dintre plante, dupa care a plecat si el. Cealalta planta era conectata la poligraf. In clipa cand cele sase persoane au revenit, pe rand, in incapere, aparatul a inregistrat o reactie a plantei, doar la aparitia "ucigasului". Ea a recunoscut vibratiile ca fiind cele ale criminalului. Altadata, Backster si-a chemat un prieten in camera si l-a intrebat in ce an s-a nascut. Prietenul a spus o cifra aiurea, iar planta, indignata, a si pus acul in miscare. Faptul acesta l-a determinat pe psihiatrul A. E. Esser ca impreuna cu doi colaboratori sa-i puna intrebari unei paciente, in prezenta unui filodendron pe care aceasta il ingrijea zilnic. Planta a fost conectata la unul din poligrafe, intrebarile au inceput sa curga, raspunsurile la fel - unele adevarate, altele nu, planta reactionand, fara exceptie, la toate minciunile.
            Atunci cand doua fiinte - un om si o planta sau un animal si un om - se afla in deplina concordanta si armonie, campurile lor de vibratie sau bioplasmele se contopesc intr-unul singur. Din acel moment, ceea ce o impresioneaza pe una dintre ele o impresioneaza imediat si pe cealalta.
Adeseori, mamele simt cand copiii lor sunt in pericol sau patesc ceva. O fiinta o cheama in ajutor pe cealalta - constient sau inconstient.

            Muzica pentru grau

            Oare ce simte iarba, atunci cand cineva incepe sa tunda gazonul sau sa secere pajistea? Sunt oameni care au sustinut c-au auzit tipetele campului. Oricum, gazonul trebuie tuns, pentru ca iarba inalta, mai ales atunci cand e uda, nu te lasa sa treci sau sa stai pe ea. Din cauza asta s-au si inventat soiurile de iarba scurta, ba chiar "presarate" pe ici - pe colo cu floricele, ca o campie in plina primavara!
            Plantele sunt foarte sensibile la muzica. In Canada, pe marginea lanurilor nesfarsite de grau, au fost montate difuzoare din care rasuna, cat e ziulica de lunga, muzica pentru cereale. Si s-a dovedit ca granele apreciaza in mod deosebit muzica clasica: cresc mai repede si mai bogate si fac mai multe seminte.
In schimb, muzica moderna are asupra lor exact efectul opus. In felul acesta, putem afla si noi care este muzica venita din "ceruri" si care din "iad".
Si plantelor de interior le merge mai bine in incaperile unde se canta la pian in mod regulat.
Asta nu inseamna ca plantele aud la fel ca oamenii. Ele preiau vibratiile muzicii in propriul lor camp de vibratie, simtind astfel influenta acestora. Si oamenii bolnavi pot fi vindecati cu ajutorul muzicii potrivite, indiferent daca suferinta lor este fizica sau sufleteasca.
            Noi nu stim inca daca plantele percep constient durerea pe care le-o producem. Probabil ca au o constiinta asemanatoare cu ceea ce traiesc oamenii in vis. Constiinta are multe trepte si in acest sens stiinta va face noi si noi descoperiri, care pentru oamenii sensibili nu reprezinta insa niste noutati. Dar este bine sa fie convinsi si cei care nu cred. Chiar daca nu in mod direct, ci pe calea ratiunii. Si-atunci, poate ca vor fi si ei mai atenti la viata de zi cu zi, atat de plina de surprize. Cunoasterea modului in care creatia este unica si totul este legat de tot, fara nici un fel de discriminare intre plante si animale, poate sa-i scape pe oameni de izolarea inutila in care traiesc.

            Iubire si ura

            Pentru ca au sentimente, plantele cunosc si ele simpatia si antipatia. Care sunt chiar mai intense decat la oameni, pentru ca ele nu-si pot evita vecinii (sau vecinele). O persoana se desparte de partenerul cu care nu se potriveste, dar biata planta este legata prin radacinile ei de un anumit loc. Daca sta langa alta planta mai voluminoasa sau mai inalta, care-i ia lumina, nu poate face altceva decat sa-ncerce sa se inalte si mai sus, ceea ce nu e intotdeauna posibil. Iar daca mirosul si radiatiile vecinei ii sunt daunatoare, nu poate decat sa se rasuceasca putin, sa se-mbolnaveasca si sa moara.
            Se-ntampla insa s-avem o planta - in casa sau in gradina - care nu vrea sa se dezvolte si pace. Ii dam apa, lumina, temperatura optima, ingrasaminte si, din cand in cand, cuvinte frumoase, dar ea nu e fericita. Se ofileste si, in final, piere. Cat de neputinciosi ne simtim noi, oamenii, atunci cand nu reusim sa intelegem nici macar tanguirile unei plante!
            Dar oare ce nu i-a priit? Nu vom sti, probabil, niciodata. Putem incerca sa aflam, observand atent "gusturile" fiecarui soi in parte. Exista, fireste, si oameni norocosi, in sensul ca in preajma lor plantele se dezvolta frumos, fara exceptie. Dar, in general, unele "prospera", iar altele nu. Este o problema de "asemanare" sau de "respingere" fata de persoana care le cultiva. Dar si intre ele relatiile sunt aceleasi. Sunt flori care nu trebuie puse in aceeasi vaza. De pilda, lalelele cu narcisele. Arata frumos impreuna, dar narcisele se usuca repede, pentru ca nu suporta semetia lalelelor. Nici lalelele cu liliacul nu se potrivesc - liliacul fiind cel care se vestejeste imediat. Iar trandafirii - sa nu "vada" garoafele sau rezeda.
            Lacramioarele sunt minunate si umplu camera cu parfumul lor, dar langa ele alte flori nu rezista.
            Intr-un buchet de flori de vara multicolor, n-au ce cauta macii si omagul, care le omoara pe celelalte (macul moare el insusi foarte repede).
            Cultivatorii cu experienta cunosc plantele care se accepta sau se resping. Trandafirii, de exemplu, sunt flori princiare, ei au nevoie de spatiu si nu suporta in preajma lor florile obisnuite, de duzina.Si, totusi, parfumul lor este mai puternic atunci cand sunt plantati alaturi de ceapa sau usturoi. Chiar si patrunjelul este binevenit.
            Vita-de-vie stramba din "nasul" ei nobil, la vederea verzei si nu se omoara nici dupa dafin. In schimb, ingaduie prezenta ulmului si a macului. In fanete si paduri, mesteacanul si pinul se cauta, realmente; impreuna cu iarba neagra si cu ciupercile, ei alcatuiesc o comunitate, in care le merge bine tuturor.      Cand oamenii taie pinii, locul este napadit de ierburi, iar ciupercile dispar.
            Sub fagul rosu nu vrea sa creasca nimic, poate din cauza ca - asa dupa cum se spune - el "aspira" tot raul de primprejur si chiar si din oamenii care isi beau ceaiul sub acoperisul frunzelor sale, asa cum sunt ei vazuti in gradinile conacelor boieresti.
            Nucul si stejarul nu se pot suferi, iar porumbarul si paducelul nici atat. In cazul lor, este vorba de o inrudire, unul dintre copaci considerandu-l pe celalalt ca nefiind de soi "curat".
            Exista, apoi, plantele uscate si plantele apoase, care nu se potrivesc deloc.
Tufele lemnoase, precum levantica, provoaca, pare-se, uscarea castravetilor aflati prin preajma. In schimb, plantele "reci" gasesc foarte placuta prezenta celor "iuti, fierbinti", cum ar fi ridichea sau hreanul.
            Dar cate nu se-ntampla, in tacere, in lumea aceasta vegetala? Observand natura, omul trebuie sa descopere plantele care se cauta sau care se evita, ca nu cumva sa strice tocmai el, printr-o combinatie gresita, Marea Armonie a Naturii. Si ce minune ar fi daca el insusi, Omul, s-ar integra in ea!


sursa: internet


marți, 9 noiembrie 2010

Testament

Trec prin momente grele de viaţă. Otrava pamfletului meu se mută încet-încet la mine în pahar. Voi împlini, în curând, 67 de ani. Mă tem că am uitat să mă bucur de aniversarea zilei mele de naştere. Mă adresez vouă, Ioana, Andrei şi Ana-Maria, pentru că, sentimentul care m-a cuprins în ultimele săptămâni şi asupra căruia n-am insistat în discuţiile noastre, n-ar trebui să vă ia prin surprindere.
Din dragostea mistuitoare pe care v-o port, din convingerea că nu va trece mult, după plecare mea, şi oamenii vor înţelege pe de-a-ntregul cine am fost cu adevărat, vă avertizez că, de acum încolo, cu mine se poate întâmpla orice. Nu e vorba doar despre un tratament negativ special, care mi se aplică de multă vreme. E vorba despre nenorocirea incredibilă prin care trece această ţară, de soarta căreia eu nu mă pot despărţi. Ştiţi prea bine că zilele acestea mi-am luat curajul de a-mi face analizele medicale esenţiale. Concluzia nu e veselă. În orice caz, tratamentul pe care eu însumi simţeam că trebuie să mi-l aplic şi pe care, după aceste analize, mi-l confirmă şi medicii, mă obligă la retragere, discreţie, resemnare.
Desigur, sunt un om viu şi, cu excepţia momentelor de disperare pe care le traversez, la întretăierea dintre nenorocirea poporului din care fac parte şi suferinţa fiinţei care sunt, mi-e încă dragă viaţa şi, în principiu, am încă multe de făcut pentru cel mai drag copil pe care mi l-a dat Dumnezeu, adolescenta Ana-Maria Păunescu. Scrisoarea mea către voi nu e o cedare, ci o alarmă. Trăiesc în condiţii tot mai grele şi mai umilitoare, mi s-au luat şi mi se iau, în permanenţă, drepturi, nu ştiu din ce voi putea plăti, la toamnă, obligaţiile fireşti. Ani şi ani am tot sesizat pe proprietarii televiziunilor particulare din România, dar şi televiziunea publică, asupra situaţiei mele, ca om care ştie să facă televiziune şi este oprit de la acest exerciţiu.
Visul duşmanilor s-a împlinit: nu mai pot ieşi din casă, cum aş fi putut până ieri. Să fie liniştiţi, eu devin un caz clasat pentru domniile lor. Dacă lui Dan Voiculescu şi lui Sorin Vântu ar trebui să le mulţumesc pentru momentele excepţionale pe care mi le-au oferit, surprinzătoare mi s-a părut atitudinea lui Radu Moraru, om talentat şi doritor de atitudini mai puţin previzibile, care, de câteva luni, a uitat şi ce promisese, şi să răspundă la telefon. Acum, la această răspântie, n-am mai mult de spus contemporanilor mei decât că ar fi păcat să ne despărţim supăraţi.
Dragii mei copii, problema cea mai mare este prăbuşirea ţării. O emisiune de televiziune vine şi trece. La urma urmei, nu e nicio obligaţie, pentru nimeni, să ofere spaţiu de emisie nimănui. Cum aş putea eu să uit sprijinul pe care mi l-a acordat Sorin Ovidiu Vântu, pentru ca să poată apărea Cartea Cărţilor de Poezie?
Îmi vin în minte, acum, momente de graţie ale vieţii mele. Aşa cum nu pot uita cumplita batjocură la care am fost supus, în cele două regimuri politice pe care le-am traversat, în anii '50-'60, pentru că eram fiul unui anti-comunist, puşcăriaş politic în anii '85-'90, pentru că aş fi condus revista şi cenaclul nemulţumiţilor din partid, iar după 1989, pentru că aş fi fost prea comunist. Au fost nopţi şi zile în care mai aproape îmi era moartea decât viaţa. Totuşi, niciodată n-am fost atât de deprimat şi de însingurat ca în aceşti ultimi ani. Fac parte dintr-un partid politic care n-a simţit niciodată nevoia să se intereseze de situaţia mea reală şi să încerce să-mi fie folositor. N-am intrat în găşti, n-am primit recompense pentru apartenenţa la găşti.
Am crezut şi cred că numele meu trebuia să îmbogăţească partidul în care m-am înscris de bunăvoie. Acum, însă, nici pentru ambiţii de mărire nu mai e timp. Esenţial pentru mine e să trăiesc şi să-mi văd ţara ridicându-se. Căci nefericirea programată în care trăieşte poporul român mi se pare din ce în ce mai ofensatoare şi mai nejustificată.
În vremea lui Ceauşescu mi se făceau reproşuri grave că nu sunt corect şi disciplinat conform cu linia partidului. După moartea lui Ceauşescu am suportat ani şi ani reproşul că l-am lăudat, în anumite ocazii politice. După 20 de ani de la asasinarea lui, Ceauşescu îşi recâştigă un loc de merit în istoria naţională. Destui oameni îl regretă în gura mare. Asupra acestei chestiuni, eu nu mă pot pronunţa în termeni atât de categorici. Eu chiar cred că sistemul trebuia să cadă. Şi nici nu mă pot preface a nu înţelege rolul complex, de bine şi rău, al liderului. Dar acum? Ultimele săptămâni ne pun într-o condiţie umilitoare şi tragică. Poporul român e condamnat la moarte. Liderii portocalii nu mai aud şi nu mai văd nimic, după ce au sărit la beregata salariilor, a pensiilor şi a indemnizaţiilor, au trecut la o redimensionare a balamucului. I se cer poporului român bani, după ce i se iau banii. Oligofrenii îi ameninţă pe cei care nu dau, fireşte, benevol, bani pentru tăşcălăul Băsescu-Boc şi ceilalţi. O râvnă specială dovedesc nemernicii să dărâme instituţia drepturilor de autor. Înapoi în copac, tuturor gorilelor păroase din jungla noastră! Înapoi în preistorie!
Cam asta e situaţia despre care voiam să vă vorbesc: faliment. Cam asta e mişcarea preferată a timpurilor noastre: prăbuşire. În ceea ce mă priveşte, nu cred că mai rezist. De aceea, m-am adresat vouă cu această scrisoare, ca să ştiţi ce e cu mine şi să nu vă surprindă nici una din nenorocirile care s-ar putea abate asupra mea. Va trebui să dăm înfăţişare concretă relaţiei dintre noi şi viitoarei despărţiri dintre noi. Natura, în jurul nostru, s-a dezechilibrat şi se autodistruge. Societatea, în jurul nostru, s-a dezechilibrat şi se autodistruge.  

- sursa Internet -   

duminică, 10 octombrie 2010

vineri, 1 octombrie 2010

Creatie




 si, totusi ...
 daca ar fi sa o iau de la inceput... as alege sa fiu o frunza
 sa ascult zambetul norilor, care se avanta spre apus...
 as trece prin Toate existentele sa invat Iubirea...
 si asteptarea...
asteptarea a ce ?
… ar spune vantul ...
 asteptarea a Toate...
 pentru ca Domnul Dumnezeu vrea asteptare in Creatie
 si ... poate ca mai vrea Contemplare
mi-am pus sufletul in palme astazi, ca si in alte zile
si am invatat ca ... a Te privi cu simturile, este cel mai mare dar
a-Ti vedea drumul, zbuciumul, vrerea... e mai presus decat Tot
pentru ca te invata sa te intorci la punctul de unde toate pleaca si toate se intorc
…din Tine insati...
din Creatia a ceea ce esti tu... intors in oglinda, de atatea si atatea ori
ca sa te cunosti, pe Tine, Doamne, Creat in Creator...


miercuri, 29 septembrie 2010

Dragostea care ne sminteşte



Odată a trebuit să mă duc la gară să întâmpin un pachet de cărţi de la Bucureşti. Pentru că încurcasem autobuzele, am ajuns cu o oră mai devreme. Am hotărât să nu mă mai plimb aiurea încolo şi încoace şi m-am aşezat pe o bancă. Era foarte frig şi eu m-am folosit de prilej pentru a mă ascunde sub glugă de privirile trecătorilor care, atunci când văd un popă, fluieră, râd sau vor să-i dea un leu. Asta nu pentru că aş fi un timid, dar uneori şi aceste lucruri pot deveni obositoare.
De bancă s-a apropiat un bărbat care, înainte de a vorbi, m-a trezit cu norul de miros de vin pe care îl răspândea. “Părinte, pot să stau şi eu?” (vorbea în rusă). “Stai”, i-am zis. S-a aşezat cu greu (se sprijinea într-un băţ), pe urmă a adăugat: “Pot să te întreb ceva?”
M-am pregătit să aud refrenul clasic despre cum i-a ars casa şi a rămas cu cinci copii, fără mamă, că vine din spital şi are nevoie de câţiva lei ca să ajungă acasă. M-am şi gândit că am numai doi lei că să ajung acasă şi că dacă-i dau unul trebuie pe urmă să împrumut de la cineva. Cu alte cuvinte, mă aflam într-o situaţie penibilă.
“Părinte, ce să fac ca să mă mântuiesc?”, au fost primele lui cuvinte. Această întrebare a fost pentru mine ca o palmă trasă nu de om, ci de Dumnezeu. Eu ştiam că aşa încep discuţiile numai în Pateric, iar în gară la Chişinău discuţiile sunt de altă natură.
Zic: “Iartă pe toţi, din tot sufletul”. “Eu îi iert”, zice. “Şi nu vorbi despre nimeni de rău”. S-a gândit puţin, pe urmă a zis: “Eu nu vorbesc pe nimeni de rău”. “Dacă faci acestea, poţi să te mântuieşti” - i-am zis, deşi pe moment m-am gândit că nu-şi dă seama ce vorbeşte. Apoi am adăugat: “Şi să crezi în Dumnezeu”. “Cred”, a zis.
A urmat o discuţie destul de protocolară în care eu a trebuit să-i răspund pe rând la întrebări: dacă trebuie sau nu să respectăm sâmbăta, dacă Dumnezeu e unul sau trei, dacă icoana este idol şi restul, ca în revistele pe care le găsim pe bănci.
Discuţia noastră s-a încins atunci când eu am zis că Dumnezeu îşi schimbă de multe ori hotărârile. “Nu! Dumnezeu nu este făţarnic, El nu poate să-şi încalce cuvântul”, a încercat el să-L apere pe Dumnezeu. “Ba-l schimbă, zic. Adu-ţi aminte ce a zis Dumnezeu pe vremea lui Noe - şi s-a căit Dumnezeu că i-a făcut pe oameni şi a zis: voi stârpi neamul acesta -, dar pe urmă s-a răzgândit şi a hotărât să-l lase pe Noe cu familia sa ca să prelungească neamul omenesc. Dumnezeu îşi schimbă hotărârile, Dumnezeu nu este mândru şi încăpăţânat ca oamenii, El ar face orice din dragoste pentru om, El ar face orice, numai să ne câştige dragostea noastră”. Bărbatul acela de lângă mine, care până atunci îmi părea un cerşetor beat cu curaj de vorbă, s-a înviorat de o durere şi o bucurie cunoscută mie, iar ochii lui s-au înlăcrimat discret: “Să ştii că tu ai dreptate”, a zis.
“Dumnezeu este dragoste - a continuat el şi se vedea că aceste cuvinte sunt singurele pe care îi place să le pronunţe. Eu ştiu că Dumnezeu este dragoste şi eu ştiu că El este”. Apoi s-a lovit cu mâna peste genunchiul stâng şi a zis: “Vezi? Ăsta nu-i!” Pe urmă, lovindu-se peste celălalt picior a adăugat: “Şi nici ăsta nu trebuia să fie!” Abia atunci mi-am dat seama că nu are un picior. “Eu trebuia să nu mai fiu deloc. Dar eu sunt. Eu am trecut tot Afganistanul. Şi eu ştiu că Dumnezeu este”.
Arăta prea bătrân pentru Afganistan. M-am gândit că poate a fost ofiţer, mă rog, chiar dacă nu prea arăta. Dar am pus îmbătrânirea lui atât de grabnică pe seama băuturii şi a suferinţei.
“Eu am fost în Afganistan chiar de la început. Am ţinut 6 ani, dar pe urmă m-au “decontat”... am călcat pe o mină. M-am trezit în spital. L-am văzut numai pe medicul-şef, un colonel, arătând cu degetul: Pe ăsta duceţi-l “încolo”, adică..., înţelegi, la groapă. Un picior îmi zburase, celălalt abia se mai ţinea, eram numai bucăţi. Atunci eu m-am rugat la Dumnezeu, pentru că eu nu credeam în Dumnezeu, şi am zis: “Dacă eşti, ajută-mă să mă ridic”. Şi atunci eu am simţit o putere. Dumnezeu mi-a dat putere, Dumnezeu mi-a dat a Lui putere şi eu m-am ridicat. Când m-a văzut colonelul s-a holbat la mine şi m-a întrebat: “Tu ce faci? Eu parcă am zis că tu să mergi “încolo”... “Eu n-am să merg “încolo” - i-am zis -, şi nici tu n-o să mergi “încolo”... nimeni nu trebuie să meargă “încolo”. “Da, dar tu... cum te-ai ridicat?” “Dumnezeu m-a ridicat”. “Care Dumnezeu? Tu trebuie să mergi să te lecuieşti la cap! Sau nu ştii ce a zis Darwin?” “Eu ştiu ce a zis Darwin. Dar uite că tu ai zis că eu să mă duc “încolo”, dar Dumnezeu nu m-a lăsat să mă duc “încolo”. “Care Dumnezeu? Ce vorbeşti? Unde este Dumnezeu?!” “Cum unde? Iată, Dumnezeu”. “Unde?” “Aici Dumnezeu şi aici Dumnezeu, pretutindeni Dumnezeu”.
„Stii, părinte - mă asigură el -, Dumnezeu este şi El este dragoste. Eu ştiu că El mă iubeşte, eu nu ştiu pentru ce El mă iubeşte, eu sunt beţiv şi, ce să mai spun, sunt cel mai murdar om din lume. Dar cred că El mă iubeşte pentru că eu sunt al Lui. Şi el pe fiecare om îl iubeşte aşa. Ştii ce înseamnă că Dumnezeu e dragoste? El nu spune fă cutare sau cutare, El nu îndrăzneşte să spună nimic, pentru că El ne iubeşte. Dar El se uită la mine şi zice: Tolia, nu este bine că tu te tăvăleşti în glod, hai, ridică-te, hai, te rog, ridică-te, uite, Eu o să te ajut să te ridici. Şi eu mă ridic puţin şi pe urmă iară cad, dar Dumnezeu nu încetează să mă iubească. Şi eu simt asta şi mie mi-i ruşine. Eu şi azi l-am rugat pe Dumnezeu pentru un lucru şi El m-a ascultat şi a îndeplinit. Înţelegi? Dumnezeu m-a crezut! Dumnezeu pe mine m-a crezut...”
M-am gândit a mia oară că această dragoste a lui Dumnezeu ne sminteşte. De multe ori noi ne surprindem la gândul că nu e drept ca Dumnezeu să iubească, fără măsură şi fără socoteală, chiar aşa pe oricine, călcând orice bună rânduială şi orice închipuire a noastră despre dragoste.
Autobuzul meu venise de jumătate de oră şi a lipsit puţin ca să-l scap. M-am ridicat şi am mulţumit noului meu prieten şi părinte pentru că m-a mai învăţat ceva despre Dumnezeu. Ne-am îmbrăţişat fără patos şi fără schimb de adrese, făgăduindu-ne că nu ne vom uita unul pe altul.

Părintele Savatie Baştovoi

- articol preluat de pe http://ramurainflorita.blogspot.com -

duminică, 26 septembrie 2010

Legile universale - Legile Kybalionului



1. Legea Mentalismului
Totul este Spirit, Universul este mental.
Pot stii fiindca-mi reamintesc. 

2. Legea Corespondentei
Tot ceea ce compune universul se regaseste in toate componentele sale, atat in cele mai mici, cat si in cele mai mari, desi in proportii diferite. Tot ce exista isi are corespondentul: curgerea vietii omului corespunde curgerii vietii in univers.
Ceea ce este Sus este ca si ceea ce este Jos. Ceea ce este Jos este ca si ceea ce este Sus.
Cerul si Pamantul sunt eu. 

3. Legea Vibratiei
Nimic nu sta (nu este in repaus), totul se misca, totul vibreaza.
O amintire adevarata pot s-o traiesc numai la intensitatea vibratiei dintai.

4. Legea Polaritatii
Totul este dublu; orice lucru are doi poli: totul are doua extreme; asemanatorul si neasemanatorul au aceeasi semnificatie; polii opusi au o natura identica, insa de grade diferite; extremele se ating; toate adevarurile nu sunt decat semiadevaruri; toate paradoxurile pot fi conciliate.
Singuratatea o sfarsesc prin eu sunt tu si tu esti eu.
Unde este binele este si raul, iata Armonia! 

5. Legea Ritmului
Totul se scurge inauntru sau inafara; orice lucru are durata sa; totul evolueaza, apoi degenereaza, balansul pendulului se manifesta in totul; masura oscilatiei la dreapta este asemanatoare cu masura oscilatiei la stanga; ritmul este constant.
Ma ating, ma despart si iar ma ating intr-un joc continuu si in acelasi ritm. 

6. Legea Cauzei si Efectului (Karma)
Orice Cauza are Efectul sau; orice Efect are Cauza sa; totul se intampla conform Legii necunoscute; sunt numeroase planuri ale cauzalitatii, insa nimic nu scapa Legii.
Sunt raspunzator de fapta mea fie ea considerata buna sau rea si stiu ca-i voi accepta consecintele. 

7. Legea Genului
Este un gen in toate lucrurile; totul are principiile sale Masculin si Feminin; genul se manifesta in toate planurile.
Eu sunt genul tau in masura in care tu esti genul meu.
Ce are Ea mai gingas, mai cald, mai chemator, mai invaluitor, mai frumos Tu cauti. Ce are El mai ocrotitor, mai viguros, mai puternic, mai activ, mai tare, mai tenace, mai dornic de a invinge Tu cauti.

joi, 23 septembrie 2010

Repertoar de emotii si consecintele lor

Majoritatea oamenilor privesc boala ca pe un ghinion în viaţa lor, o nedreptate, mai ales dacă este vorba de o maladie ereditară sau e luată de la cineva. Orice boală sau accident apărut în viaţa ta a fost provocat de tine. Boala este pur şi simplu  un semnal al corpului tău. Supraconştiinţa ta, latura ta divină, Dumezeul tău  interior îţi trimite un mesaj ca să-ţi atragă atenţia asupra faptului că în acţiunile, vorbele şi gândurile tale este ceva care se opune legii iubirii. De aceea este necesar să captezi mesajul şi să mulţumeşti supraconştiinţei tale că ţi l-a transmis. Dacă nu reuşeşti să descifrezi mesajul, bolile şi accidentele tale nu vor face decât să se intensifice.

Cand starea de rău persistă, e timpul să vezi neapărat despre ce e vorba. Dacă boala e puternică înseamnă că ea s-a instalat în tine de multă vreme. Este sufletul tău care strigă ajutor. Trebuie să revii pe drumul cel bun, pe drumul dragostei. Fiecare boală, indispoziţie sau accident nu este decât un semnal. Boala încetează de îndată ce ai înţeles mesajul. Cu cât doreşte omul mai mult să se schimbe, cu atât mai repede şi mai uşor se desfăşoară însănătoşirea lui.

Bolile sunt cu miile, iar cauza este una singură: insuficienta iubire de Dumnezeu. De îndată ce încetăm să năzuim către Divin, noi ne cufundăm în uman şi începem să depindem de acesta, adică de viaţă, desfătare sexuală, mâncare, dorinţe şi conştiinţă. Cu cât depindem mai mult de acestea cu atât mai mare va fi îmbolnăvirea. Toate aceste boli se lecuiesc într-un singur mod: să accepţi pierderea umanului, să vezi în aceasta voinţa divină şi să înţelegi că fără boală nu există dezvoltare spirituală. Boala este un bec roşu care ne avertizează asupra faptului că noi ne aflăm pe un drum greşit.
Dacă ani în şir faci prostii, repetând greşelile, vine o vreme a plăţii prin boala pe care singur ţi-ai creat-o. De fapt boala se datoreşte pierderii divinului din noi, iar însănătoşirea este rezultatul restabilirii acestei legături. Practic te vindeci trupeşte dacă te-ai vindecat sufleteşte.

Noi oamenii suntem alcătuiţi din trei componente: trup, suflet şi spirit - asemeni Sfintei Treimi: Tatăl, Fiul şi Sfântul Duh - şi orice dezechilibru al uneia din cele trei structuri ne aduce suferinţă. Boala şi starea de rău sunt opuse sănătăţii şi stării de bine şi se manifestă în realitatea ta din vina ta. Tu nu poţi să fii bolnav fără ca la un anumit nivel să-ţi cauzezi boala şi poţi să te faci iarăşi bine într-o clipă, pur şi simplu decizând aceasta. Oamenii care nu cred în Dumnezeu sunt mai expuşi bolilor din cauza coeficientului de imunitate care este foarte scăzut. De aceea, oamenii credincioşi sunt mai sănătoşi psihic şi fizic decât cei care nu au credinţă. Drumul însănătoşirii este drumul catre Dumnezeu.

Toate bolile sunt autocreate. Până şi doctorii îşi dau seama acum de modul în care oamenii se autoîmbolnăvesc. Oamenii cu un orgoliu interior crescut atrag boala şi nenorocirea. Boala ne obligă să ne schimbăm lăuntric, să ne transformăm,
să acumulăm iubire pentru Dumnezeu. Cu cât mai puternic se schimbă omul lăuntric în direcţia bună, cu atât mai puţine medicamente îi sunt necesare şi mai repede poate învinge boala.

Întotdeauna bolile apar în câmpul energetic al omului cu mulţi ani înainte ca ele să se manifeste în planul fizic. Câmpul energetic este primordial în raport cu corpul şi îi determină acestuia soarta, caracterul şi starea fizică. Organismul trebuie să blocheze programele distructive ce au pătruns în câmpul omului. Cu cât este mai puternic şi mai periculos programul distructiv, cu atât mai eficientă şi mai sigură poate să fie blocarea acestuia, adică boala. Când omul încalcă Legile Supreme se abate de la calea sa de evoluţie, i se deformează structura energetică, apar breşe în sistemul său defensiv şi el devine o pradă uşoară pentru virusuri, care îndeplineşte funcţiile unui program punitiv. Omul începe să fie bolnav. Bolile grave contribuie la protejarea structurii spirituale.

Dacă distrugem armonia dintre noi şi univers vom avea parte de boli, nefericire, necazuri şi suferinţe. Gândurile sumbre, pline de neîncredere, grijile, ura şi frica,împreună cu rudele lor: anxietatea, amărăciunea, nerăbdarea, avariţia, lipsa de amabilitate, obiceiul de a judeca pe alţii şi de a-i condamna, toate acestea atacă trupul la nivelul celulei, ceea ce va conduce la suferinţă, nefericire şi deprimare. În aceste condiţii este imposibil să ai un corp sănătos. Prin gândurile, dorinţele şi obiceiurile noastre inducem sănătate sau boală în corpul fizic. Noi suntem singurii răspunzători pentru starea noastră de sănătate, pentru fericirea şi nereuşitele noastre. Nu Dumnezeu ne trimite boli, accidente sau suferinţe, ci noi ni le creem singuri prin gândurile noastre distructive. Cu alte cuvinte, culegem ce am semănat în trecut. Sentimentul de prosperitate prin rezonanţă atrage prosperitatea. A-ţi fi teamă de o boală înseamnă a-i înlesni evoluţia, a o provoca. Dacă aveţi gânduri despre boală şi suferinţă trupul va atrage aceste gânduri în corpul fizic.

Gândiţi-vă că întâmplările nu sunt cauze, ci efecte ale stării mentale în care vă complaceţi. Boala nu trebuie considerată ca o pedeapsă sau ca o nedreptate.Ea este cel mai drept act din existenţa noastră, pentru că a fost generată de comportamentul nostru mental şi afectiv. Prin gând omul se îmbolnăveşte şi tot prin gând el se vindecă. Orice boală porneşte din minte. Mulţi bolnavi îşi pregătesc în mental, cu străduinţă, anii de-a rândul, o îmbolnăvire definitivă. Nimic nu se manifestă în corp fără să aibă un prototip mental corespunzător. Adevărata vindecare începe în momentul în care ne gândim ce am vrea să facem atunci când ne vom recâştiga sănătatea. Nu tratamentul medical este cauza vindecării, ci credinţa fermă. ”De veţi crede, toate sunt cu putinţă celui care crede”. (Marcu 9, 23) Când suntem bolnavi să cerem să ni se dea sănătate şi nu să fim vindecaţi de boală.

În cazul unui om bolnav, cu cât vă temeţi mai mult pentru el cu atât produceţi un rău mai mare şi-l împiedicaţi să supravieţuiască. Când se îmbolnăveşte cineva să-i acordăm un ajutor minim şi foarte detaşat, nu unul sufocant. Atenţia exagerată în timpul bolii întreţine boala şi dependenţa. Dacă compătimeşti un om, te poţi îmbolnăvi. Pe om poţi să-l ajuţi, dar nu să-l compătimeşti. Compătimirea se adresează corpului şi poate prejudicia spiritul omului. Când compătimeşti un om bolnav înseamnă să nu fii de acord cu boala lui, dar nu iei în considerare cauzele spirituale ale bolii respective, care favorizează destrămarea spiritului. De aceea, boala trebuie acceptată cu smerenie. Singura soluţie a celorlalţi este să se roage pentru sănătatea lui, dar nu să-l compătimească.

Medicul pansează rana şi Dumnezeu o vindecă. Când rana este tratată cu iubire, ea se vindecă repede. Vindecarea poate fi instantanee sau poate dura o viaţă, în funcţie de cât de mult aţi capitulat în faţa iubirii. În măsura în care putem păstra în suflet starea de bucurie şi iubire vom putea să învingem treptat orice boală. Vindecările au loc doar atunci când greşelile sunt plătite, lecţiile învăţate, atenţionarea luată în seamă. Nu este suficient să acceptăm boala, trebuie să ne bucurăm că ea ne salvează sufletul şi trupul.N oi trebuie să acceptăm toate umilinţele, neplăcerile pricinuite trupului nostru prin intermediul cărora ni se purifică sufletul. Obiceiul oamenilor de a discuta în societate despre simptomele diverselor boli, cauzele lor, morţi, agonii şi scene de coşmar, atrag asupra lor un torent de impresii dăunătoare, care le vor pricinui boli şi suferinţe.

Să nu uitaţi locul în care v-aţi născut. De locul în care aţi văzut lumina zilei şi de poporul din care vă trageţi v-a legat şi vă leagă întotdeauna energii uriaşe, cu influenţe nebănuite. Să nu uitaţi că un om bolnav va fi ajutat cel mai bine să se vindece în locul în care s-a născut, pentru că numai acolo paternul lui bioenergetic funcţionează cel mai bine. Dacă avem curajul să fim cinstiţi cu noi, putem uşor să observăm că: jumătate din viaţă ne străduim să ne distrugem sănătatea pentru avere, pentru ca apoi în cealaltă jumătate să cheltuim averea pentru a ne recâştiga sănătatea, cât se mai poate din ea.

Prin boală omul trebuie să înţeleagă că a greşit undeva pe drumul vieţii şi, până nu-şi elimină greşeala, nu se poate vindeca decât parţial, deoarece în el persistă cauza generatoare de rău. De aceea trebuie ca mai întâi să fie depistată cauza bolii, iar bolnavul să înţeleagă să evite pe viitor greşelile comise. Dacă nu se elimină cauza aceasta, poate alimenta în continuare boala sau poate migra de la un organ la altul. Când cauzele vor fi eliminate boala va dispărea. Astfel:

ACNEEA(coşurile): înseamnă neacceptarea propriei persoane. Nu îţi place propria persoană.

ALCOOLISMUL: implică probleme legate de tatăl său; trebuie cultivată detaşarea de acesta. Alcoolicul părăseşte familia,slujba, viaţa, dar nu se lasă de alcool. El se află în relaţie de dependenţă de alcool şi aceasta înseamnă că din suflet lipseşte iubirea. Persoana trebuie să iubească. Să iubească lumea din jur şi, dacă acest sentiment îi lipseşte, în suflet i se instalează o stare de disconfort, de chin spiritual. De aceea el încearcă să-şi reprime această durere prin orice mijloace. Trebuie ca omul să înceteze să mai poarte supărarea pe lumea din jur şi să intre în armonie cu ea, pentru că armonia înseamnă iubire.Cine de nimeni nu este iubit şi pe nimeni nu iubeşte foarte uşor se pierde în valurile ispitelor. Cei mai mulţi dintre oamenii nenorociţi şi dintre făcătorii de rele sunt jertfe ale unei copilării triste, în care au fost lipsiţi de iubire şi de purtarea de grije.  Aceştia nu au ajuns să iubească pe nimeni.Nu trebuie uitat niciodată că lucrurile care ne fac dependenţi generează numai suferinţă.

AFECŢIUNILE PULMONARE: păstrează deseori jale reprimată, necazuri, supărări, frica de a simţi plăcerea şi bucuriile vieţii. Tuberculoza arată că într-o viaţă anterioară  persoana respectivă a trăit numai pentru valorile materiale.Gândirea răului despre lumea înconjurătoare. Tuberculoza, pneumonia şi bronşita se datorează unor supărări de lungă durată. Când nu iubim lumea înconjurătoare au de suferit plămânii.

AFECŢIUNI LA SUPRARENALE: înseamnă indiferenţă,ignoranţă faţă de sine, anxietate.

ALERGIILE:sunt rezultatul supărărilor interioare, al nemulţumirilor faţă de oamenii apropiaţi şi lumea înconjurătoare.

AMIGDALITA:reprezintă consecinţele stărilor de teamă

ANEMIA: este o utilizare incorectă a oxigenului la nivelul globulelor roşii şi este consecinţa unui refuz de a-şi utiliza talentele în serviciul aproapelui.

ANGHINA:reprezintă teama de a se exprima sau de a cere ceva părinţilor sau partenerului.

ARTRITA: apare la persoanele care nu sunt iubite. Spirit prea critic şi rigiditate provenită din mental. Nu încerca să-i schimbi pe ceilalţi, acceptă-i pe ceilalţi aşa cum sunt.Dacă artrita e prezentă la nivelul mâinilor, braţelor, picioarelor şi şoldurilor eşti încredinţat că oamenii se folosesc de tine. În realitate nu exprimi ceea ce vrei.Acceptă întotdeauna să te sacrifici pentru ceilalţi şi apoi să începi să-i critici. Corpul tău îţi spune că e vremea să te  afirmi prin tine însuţi. 

ARTEROSCLEROZA:rezistenţă, tensiuni, refuzul de a vedea binele.

ASTMUL:iubire ascunsă, înăbuşită. Plâns suprimat. O femeie şi-a alungat fiica din casă. Aceasta a crescut, apoi s-a îmbolnăvit de astm, care nu a mai putut fi tratat cu medicamente. Când fiica a reuşit să-şi ierte mama, astmul i-a trecut.

AUTISM:într-o experienţă anterioară, individul a manifestat refuz al societăţii (mizantropie), ducând o viaţă marginală. Acum singura soluţie este iubirea pe care va trebui să o dăruiască şi să o primească de la apropiaţii săi.

ATAC,APOPLEXIE: fuga de familie, de sine şi de viaţă. Un accident indică un sentiment de vinovăţie. Un accident este de fapt un avertisment în plus pentru a deveni conştient de faptul că e inutil să te simţi vinovat.

BAZINUL:reprezintă aspecte creatoare şi procreatoare ale individului. O problemă a bazinului subliniază că chakra rădăcină nu funcţionează corect. În general,disfuncţia se datorează schemelor negative privind sexualitatea.

BILA:plăcerea pentru măncăruri fierbinţi, iuţi, acre, uscate şi sărate deranjează funcţia bilei. De asemenea mânia,supărarea, frica, activitatea sexuală excesivă sunt  factori de dereglare a bilei.

BOALA PARKINSON: reprezintă teama şi dorinţa intensă de a controla tot şi pe toţi.

BOLILE DE PIELE: apar datorită acumulării toxinelor în sânge. Dar mai sunt generate şi de tulburările hormonale.
Problema pielei subliniază teama individului de a se exprima total, de a fi el însuşi, de a se deschide complet. Psoriazisul şi alte boli de piele reprezintă o lipsă de iubire pentru sine şi o respingere a tot ce viaţa îi oferă individului. Psoriazisul poate fi şi cauza unui orgoliu nestăvilit, o trufie exacerbată.Conflictul psihic cu spaţiul poate predispune la boli de piele.

BRONŞITA: se declanşează într-un mediu familial foarte tensionat.

BOLILE NERVOASE: se referă la sistemul nervos central, cel care conduce, coordonează toată viaţa omului. El reprezintă comandamentul suprem al sistemului nervos şi al întregului organism. Starea pe care medicii o numesc depresie este o lipsă a dorinţei de a trăi. Acest program poate fi o urmare a lipsei dorinţei de a avea copii sau se naşte un copil nedorit (fată în loc de băiat sau invers). De fapt cele mai multe greşeli ale părinţilor în timpul sarcinii faţă de viitorul copil creează  acestuia un program de autodistrugere. De aceea deprimarea odată instalată nu mai poate fi uşor vindecată. Când te simţi continuu nefericit şi nemulţumit,când nimic din jur nu-ţi mai place te îndrepţi spre depresie. Depresia este o agresiune împotriva ta însuţi. Conflictul cu spaţiul în care trăieşti predispune la dizarmonii nervoase.Grijile permanente sunt păcate împotriva propriei tale naturi. Ele au urmări asupra sistemului nervos sau asupra acelor boli care ţin de somatizări nervoase. Nemulţumirea de sine,neîncrederea în propria persoană duce la dizarmonii psihice, bolile de vedere, de auz, de percepţie.Dacă te autoculpabilizezi, predispoziţia de a achiziţiona o boală psihică este foarte mare.Stresul,tensiunea, îngrijorarea provocă insomnie, dureri de cap,alergii, boli cronice, ulcere, tensiune arterială,infecţii etc. Bolile pe fond nervos provin din ciudă,mânie şi alimentarea cu gânduri negative.
Stările de stres din copilărie şi adolescenţă care n-au fost depăşite pot influenţa negativ caracterul, sănătatea şi soarta urmaşilor. Dacă un om păstrează pică celui decedat, acest lucru se va reflecta negativ asupra sa şi poate duce la diferite boli, tulburări psihice, schimbarea caracterului.Cei care nu cred în Dumnezeu sunt alienaţi, înstrăinaţi,îndepărtaţi de natura umană, de Dumnezeu. De aceea oamenii care nu cred în Dumnezeu sunt mai expuşi la boli datorită scăderii coeficientului de imunitate.

Neliniştea este ucigătoare. Valul de nelinişte din sufletul nostru este oglinda angoasei, a anxietăţii, fricii etc... Nevroza anxioasă se caracterizează printr-o stare de nelinişte, adesea extremă, cu frică de moarte şi cu sufocări, cu palpitaţii, transpiraţii, ameţeli,tremurături şi cu senzaţia de oprire a inimii.

CANCERUL:este boala întristării, reprimarea sentimentului negativ,deprimarea şi nemulţumirea faţă de sine, de soartă şi ataşament faţă de viitor. Bolnavii de cancer cad în depresie şi regretă trecutul.Regenerarea iubirii faţă de alţi oameni este prima cale spre vindecarea cancerului şi a altor boli. Femeile care ţin mari supărări în profunzime se îmbolnăvesc de cancer.De fapt toate emoţiile înăbuşite produc cancerul.Emoţiile ascunse multă vreme în tine sfârşesc prin a exploda, ceea ce provoacă şi explozia celulelor din corpul tău.Dacă jignim prin cuvinte persoana iubită putem să ne alegem cu cancer la buze, la limbă sau gingii, iar dacă vom critica în permanenţă ne vom îmbolnăvi de cancer hepatic. Dacă ne vom supăra în permanenţă pe persoana iubită, pe sine şi pe soartă ne vom îmbolnăvi de cancer la piept. Daca vom gândi agresiv despre cei apropiaţi riscăm un cancer la stomac.Cauza spirituală a cancerului constă în faptul că individul nu a asimilat cel puţin jumătate din lecţiile karmice ce i-au fost propuse în această viaţă, refuzând astfel evoluţia. Cancerul reprezintă o autodistrugere, ceea ce face vindecarea dificilă. De fapt, cancerul este o boală a sufletului şi de aceea trebuie vindecat întâi sufletul.

CANCERUL MAMAR: se datorează supărărilor pe tema iubirii şi o permanentă nemulţumire în legătură cu banii, cu situaţia materială.

CANCERUL LA PROSTATĂ: apare datorită lipsei dorinţei de a trăi, care loveşte în prima chakră. Cancerul stopează dorinţa de a-ţi ucide propriul suflet.

CEFALEE,MIGRENELE: supărarea puternică pe un semen al tău duce la un blocaj energetic.Remediul se realizează prin schimbarea gândului de ură în pace şi adoptarea unei gândiri pozitive. Restabilind legea iubirii prin iertare îţi recapeţi sănătatea.

CEAFA ÎNŢEPENITĂ: refuzul de a se schimba,teama de noutate.

CELULITA:înseamnă mânie depozitată.

CHELIA:exprimă teamă, tensiune şi încercarea de a controla totul. Neîncrederea în procesul vieţii.

COLESTEROLUL CRESCUT: corespunde înăspririi naturii sentimentale, rigidităţii persoanelor care îşi creează o carapace de protecţie. Acel individ are o mare teamă de a accepta bucuria. El ar trebui ca în permanenţă să lase emoţia şi energia iubirii să curgă prin fiinţa lui.

COLOANA VERTEBRALĂ: este axul care poartă amprenta împlinirilor noastre, a blocajelor noastre şi a temerilor noastre, a refuzului de a evolua, de a iubi, a tuturor suferinţelor şi temerilor pe care acestea le generează. Durerea în coloana vertebrală este de regulă supărarea pe omul apropiat, pe sine şi pe soartă.Dacă amploarea supărărilor este mare poate să apară o deformare a coloanei, o fractură sau să se formeze o cocoaşa.
În această situaţie trebuie să vă rugaţi pentru dvs. şi pentru întregul neam ca să fie îndepărtate supărările, nemulţumirile de sine, de situaţie şi de soartă. Omul apropiat, îndrăgit, este dat de soartă şi Dumnezeu, iar supărările mari la adresa lui sunt, simultan, supărări pe soartă şi Dumnezeu.Blocajele în partea de jos a coloanei indică teama de viitor şi lipsa de susţinere financiară. Durerile sau blocajele în partea de mijloc a coloanei indică un sentiment de culpabilitate şi dificultăţi de detaşare faţă de trecut. Durerile sau blocajele în partea de sus a coloanei indică neînţelegerea de către anturaj, o lipsă de susţinere afectivă, impresia permanentă că are nişte responsabilităţi greu de suportat. O sciatică, de exemplu, indică teama de viitor şi de problemele băneşti, nesusţinerea din partea anturajului. Fracturile de coloană apar nu numai că te superi rău, dar şi pentru că te superi pe cineva.Oamenii supărăcioşi nu ştiu să accepte umilirea dorinţelor şi, de aceea, au coloana încovoiată.

COMA: fuga de cineva sau de ceva.

CONGESTIA CEREBRALĂ: se datorează respingerii vieţii şi afişarea unei încăpăţânări. Ura se naşte în cap şi se blochează prin traumatism cranio-cerebral.

CONJUCTIVITA:mânie neexprimată, frustare.

CONSTIPAŢIA:ataşament, posesivitate, refuz de a se debarasa de vechile scheme devenite inutile. Nu vrea să facă loc la ceva nou.Trebuie să lase trecutul şi să meargă mai departe.

DEGETELE ARTRITICE: dorinţa de a fi pedepsit,culpabilizări, senzaţia de victimă.

DIAREEA:teamă, refuzul de a slăbi încordarea. Refuzul de accepta idei noi.

DIABETUL:nu-i atât o boală cât o reacţie de apărare a organismului. Organismul trebuie să blocheze programele distructive ale altor oameni pătrunse în câmpul acestuia.Cu cât mai puternic şi mai periculos este programul distructiv cu atât mai eficientă şi mai sigură trebuie să fie blocarea acestuia, respectiv a bolii semnalate.Cauza principală este dorirea unui rău din tot sufletul unei persoane iubite şi de care te-ai despărţit. Aceste sentimente provoacă diabetul pentru că au ucis iubirea şi prin aceasta legătura cu cosmosul. De aceea să nu renunţaţi niciodată la persoana iubită.La paisprezece ani o fată se îndrăgosteşte puternic de un tânăr, însă a trebuit să se despartă că erau incompatibili. Fata a început să-l urască de moarte pe tânăr. Prin uciderea acestei iubiri ea a căpătat diabet,întrucât a încălcat legile de bază ale universului. S-a produs o ruptură între ea şi Dumnezeu.

DINŢII: dificultăţi în a lua decizii. Distrugerea dinţilor apare ca efect al vorbelor rele adresate părinţilor, rudelor şi urarea răului oamenilor apropiaţi. Plângerea de soarta proprie şi o alimentaţie incorectă, existenţa geloziei şi a supărărilor ascunse. O durere a dinţilor înseamnă că e timpul să iei o decizie fără să-ţi fie teamă de rezultate. Întrucât dinţii ţin de dorinţe, lipsa dinţilor din faţă este dovada unei blocări dure a sexualităţii necontrolate.

ENCEFALOPATIE:certurile foarte puternice înainte de naşterea unui copil,ajungând până la limita divorţului şi, chiar, la gânduri de sinucidere fixează în structura câmpului copilului programe puternic distructive. Copilul care se naşte plăteşte prin această boală..

EPILEPSIA:este rezultatul unei depresii de profunzime.

FEBRA: este un semn de furie interioară gata să explodeze. Toate dorinţele înăbuşite, închise în tine explodează.
Încetează să aduni totul în tine. Supărarea şi furia nu-ţi sunt benefice, te pedepseşti singur.

FICATUL: este organul care ripostează la supărarile pe oamenii apropiaţi şi păstrează deseori mânie reprimată. Ficatul este sediul celor mai negative emoţii (ura, mânia, furia). Problemele de ficat vin dintr-o mânie îndreptată împotriva propriei persoane, ca rezultat al unui conflict între suflet şi mental.. Ficatul suferă la persoanele cărora le place să facă o apreciere dură a celor apropiaţi. Stresurile de orice natură au un efect negativ asupra ficatului.Ficatul este un instrument al sufletului şi, de aceea tratamentul depresiei nu poate fi despărţit de cel al ficatului. O mare putere o au emoţiile asupra ficatului şi a secreţiilor bilei. Emoţiile pozitive – bucuria, buna dispoziţie, voia bună – măresc secreţia bilei, iar supărările o opresc parţial sau complet. Ficatul este foarte sensibil la supărări. Să ne amintim de un proverb popular care spune de supărare i s-a vărsat fierea în sânge. Supărările agresive pe oamenii apropiaţi determină cancerul ficatului.

Problemele de vezică biliară arată îngustime de spirit. Icterul se poate declanşa la individul care suferă un prejudiciu pe care el nu-l va şti să-l îndrepte.
Hepatita reprezintă rezistenţă la schimbare. Refuzul de a vedea limpede, de a discerne.Ficatul este legat şi de credinţă. Credinţa în univers permite emoţiilor negative să curgă pentru a curăţa ficatul.

FRIGIDITATEA:teamă, negarea plăcerii. Credinţa că sexul este rău.Parteneri insensibili.

GAMBELE:reprezintă personalitatea, Eu-L inferior. Sunt în analogie cu semnul vărsătorului.

GÂTUL: orice problemă legată de gât corespunde temerii de a întreba şi de a se exprima, sau un blocaj al creativităţii inspirate. Refuzul schimbării, rigiditate, mânie ascunsă datorită unor cuvinte jignitoare.

GENUCHII:simbolizează legătura între suflet şi personalitate. O problemă la genuchi indică o îndepărtare de scopul săudin această încarnare şi un refuz de a evolua, mândrie înmagazinată, încăpăţânare şi lipsă de flexibilitate.

GINGIILE:durerea gingiilor înseamnă că trebuie să-ţi întăreşti hotărârea luată.

GLEZNELE:reprezintă capacitatea de a lua noi direcţii. Fiinţa încarnată este duală, dispunând de parte masculină şi de parte femenină. Este natural ca gamba, ce reprezintă tocmai personalitatea, să aibă două oase – tibia şi peroneul. Pentru o femeie tibia corespunde sexului său, iar peroneul reprezintă partea sa masculină inconştientă. La bărbat tibia îi reprezintă sexul, iar peroneul partea sa feminină inconştientă.

GREAŢA, VĂRSĂTURILE: respingerea unei idei, a unei persoane sau a unei experienţe. Pentru o femeie însărcinată arată că nu a vrut să aibă copilul.

GUTURAIUL: se declanşează într-o perioadă de confuzie a individului sau în urma unei temeri, culpabilităţi. Nasul care curge reprezintă lacrimi şi o purificare necesară.

HEMORAGIILE NAZALE: cauza principală este trufia.

HEMOROIZII:teama de a slăbi încordarea.

HERNIA DE DISC: înseamnă indecizie, senzaţia că viaţa a devenit de nesuportat.

HERPESUL: culpabilitate sexuală.

HIPERTENSIUNEA:subliniază o facultate de a iubi prea limitat şi o lipsă de compasiune. Persoana trebuie să-şi exprime iubirea pentru tot ceea ce întâlneşte şi pentru tot ceea ce vede. O altă cauză poate fi vechile probleme emoţionale,nerezolvate.

HIPOTENSIUNEA: arată, de asemenea, o iubire limitată, dar în sensul că această persoană a fost foarte negativă şi defetistă,necrezând în iubire. O altă cauză ar fi lipsa de iubire în copilărie.

HOMOSEXUALITATEA: femeia geloasă răpeşte aptitudinile copiilor şi nepoţilor ei şi îi împinge la homosexualitate. Gelosul ajunge nu numai la sterilitatea fizică, ci şi creatoare. Un om homosexual este incredibil de gelos în interior.
Alcolismul şi narcomania sunt alte forme de blocare a geloziei.

IMPOTENŢA: Apare din cauza geloziei, a supărărilor şi a dispreţului faţă de femei. Această agresiune se dezvoltă şi programul de autodistrugere afectează sistemul urogenital. Dacă bărbatul a fost deseori supărat pe femei, a gândit rău despre ele, el este un viitor impotent.

INIMA: reprezintă centrul iubirii. Dacă nu-şi exprimă deschis sentimentele individul îşi închide chakra inimii şi riscă să aibă probleme cardiace.Datorită reprimării emoţionale şi a sentimentelor multe persoane au probleme cardiace. Un om bolnav de inimă este depozitarul unei cantităţi enorme de gânduri de ură.. Problemele conflictuale îndelungate,insatisfacţiile, conflictele interpersonale generează hipertensiuni esenţiale şi boli de inimă. Bolile cardiace au drept cauze gelozia şi supărarea pe oamenii apropiaţi.Prin gânduri de iubire a semenilor şi a Lui Dumnezeu se vor putea anula gândurile de ură. Lipsa afecţiunii poate deregla inima. Dragostea şi compasiunea pot constitui forţa terapeutică care ajută la refacerea inimii.Persoanele care îşi reprimă sentimentele acumulează blocaje energetice la nivelul inimii. Ştim că verdele este culoarea predominantă a inimii. De aceea o plimbare într-o pădure îndepărtată de agitaţia oraşelor sau într-un lan înverzit va spori sănătatea şi vitalitatea inimii. Aceleaşi efecte se pot obţine prin folosirea în timpul meditaţiei a unor pietre sau cristale de culoare verde. Reumatismul cardiovascular are două cauze: o lungă perioadă de supărare sau tristeţe precum şi din cauza unei expuneri repetate la factorii climaterici nocivi, cum este frigul.Un atac cardiac arată că persoana nu transmite suficient energia iubirii. Ea va trebui să-şi manifeste iubirea în toate relaţiile sale.

INSOMNIA: provine din totala incapacitate a spiritului de a-şi concentra puterile pentru a-şi focaliza gândurile. Tratamentul pentru vindecarea insomniei trebuie să înceapă ziua. Este necesar să vă deprindeţi spiritul să-şi îndrepte toată forţa gândirii asupra actului pe care tocmai îl efectuaţi.Când împrăştiaţi forţa gîndurilor în mai multe locuri, slăbiţi capacitatea spiritului de a se concentra, din care cauză seara îi este din ce în ce mai greu să se detaşeze de trup şi să se reîntoarcă dimineaţa cu forţele refăcute. Nu putem avea un somn bun noaptea decât dacă spiritul se retrage din corp.Insomnia mai este generată de întreţinerea unor gânduri de culpabilitate. Oglinzile din dormitor sunt răspunzătoare de cazurile de insomnie.

INTESTINUL GROS ŞI SUBŢIRE: refuzul de a înţelege unele lecţii de viaţă din punct de vedere evolutiv. Dacă omul nu suportă stresul se îmbolnăveşte intestinul gros, iar dacă se înfurie acumulează agresivitate şi se îmbolnăveşte cel subţire. Intestinul subţire suferă când agresivitatea nu este suprimată.Informaţia este receptată în primul rând de intestin, care are rolul principal în prelucrarea primară a acesteia. Reaua dispoziţie, plictiseala şi nereuşitele la serviciu conduc la o funcţionare defectuoasă a intestinului gros.
În cazul când se manifestă constipaţia, ea trebuie de urgenţă tratată, pentru a nu se întârzia prea mult evacuarea. Starea de sănătate a unei persoane este în legătură directă cu evacuarea regulată a intestinului gros.

ÎMBĂTRÂNIREA PRECOCE:De fapt, cauza îmbătrânirii precoce constă în otrăvirea cronică a organismului cu toxinele din intestinul gros. Iaurtul, laptele acru,derivate ale laptelui conţinând acid lactic, distrug bacteriile din intestinul gros şi reduc astfel toxinele.

LARINGITA:în acest caz ţi-e teamă să te exprimi şi nu eşti în stare să-ţi spui părerea. Dacă laringita ta ascunde supărare şi furie trebuie să o exprimi, altfel furia va creşte în tine.

LEUCEMIA:înseamnă mândrie necontrolată.

LIMFA:plăcerea exagerată pentru dulciuri,pentru mâncăruri acre şi sărate, alimente greu digerabile şi exces de produse lactate.

MÂINILE: mâinile şi picioarele oamenilor geloşi sunt prost irigate cu sânge. Deci, răcirea membrelor este o problemă de gelozie şi de ataşare de relaţii. Dacă palmele transpiră înseamnă că există o tendinţă mărită în subconştent de a controla situaţia. Adică există un ataşament crescut faţă de aptitudini şi un destin favorabil. Cu cât ne transpiră mai mult mâinile cu atât avem mai multe neplăceri şi insuccese.Îngrijirea,tăierea şi pilirea unghiilor de la mâini şi picioare să se facă numai în zilele de vineri, după apusul soarelui,pentru că devin mai tari. Traumatismele,fracturile, pierderea mâinilor şi picioarelor reprezintă un orgoliu exagerat.

MUŞCĂTURILE DE ANIMAL:mânie interioară, simte nevoia de pedeapsă.

NASUL: te deranjează ceva sau cineva pe care nu poţi să-l suporţi. Toate sunt semnale ale corpului tău care-ţi spun că nu este bine ce faci, că nu trebuie să te laşi afectat. Nasul reprezintă intuiţia şi cunoaşterea de sine, fiind legat de charka frontală.

OCHII:indică teama de viitor, frica de a vedea înainte şi faptul că într-o experienţă precedentă individul nu a dorit să vadă nici să-i ajute pe apropiaţii săi.Cauza miopiei o constituie deformarea structurilor câmpului la nivelul capului, determinate de sentimentul de ură, precum şi de nemulţumirea de sine şi frica de a vedea înainte. O principală cauză este agresivitatea al cărui motiv este gelozia. Cu cât un om are un caracter mai rigid cu atât mai ascuns, mai profund pătrunde agresivitatea în subconştient şi devine mai periculoasă. Dacă la invidie se adaugă dispreţul, dacă în caracter avem vanitate şi cruzime se produce un program de autodistrugere care se manifestă cu ruperea retinei sau orbire, sau un grav traumatism cranian. Vederea slabă este determinată de ura împotriva unei femei sau bărbat. Purificarea se face prin spovedanie şi rugăciune.Ataşarea de relaţii şi idealuri distruge vederea.
Glaucomul este cauzat de subiecte de neiertare restante de mult timp. Atunci când iubeşti lumea mai mult decât pe Dumnezeu îţi pierzi vederea. Mulţi la bătrâneţe îşi pierd vederea pentru că se leagă prea mult de această lume.

OSTEOPOROZA:persoana afectată simte că nu mai are un suport în această viaţă. În majoritatea produselor de origine animală există acid uric, care poate fi neutralizat numai cu calciu. În cazul în care corpul nu l-ar neutraliza cu calciu, noi am muri. De aceea corpul nostru este nevoit să extragă calciu din oase, ceea ce conduce la osteoporoză. De asemenea şi concentratele zaharoase,care sunt alimente acide, pot agrava fenomenul.Persoana în cauză să caute să consume peşte (heringi) la cuptor,care conţine vitamina D2, necesară metabolizării calciului în organism.

PANCREASUL:are rolul de a echilibra contribuţia de glucoză (zahăr) în sânge. Dacă individul consumă prea mult zahăr şi dulciuri concentrate acestea provoacă dezordini în organismul său şi o hipersecreţie de insulină, care conduce la hiperglicemie. Astfel insulina secretată în cantităţi mari favorizează sinteza crescută de grăsimi, conducând la obezitate, diabet zaharat, ateroscleroză.
Pancreatita,diabetul zaharat şi cancerul pancreatic sunt semne ale faptului că omul iubit şi iubirea pentru el au devenit o valoare absolută. De fapt,prioritara era în primul rând iubirea pentru Dumnezeu.Din cauza acestui sistem eronat al valorilor, a început să crească brusc agresivitatea subconştientă şi, în consecinţă, s-a format tumoarea. Când vei înţelege că fericirea supremă şi sensul vieţii înseamnă de fapt iubirea pentru Dumnezeu, dispare agresivitatea şi,astfel, tumoarea. De obicei problemele pancreasului apar la persoanele care cred că nu merită să se bucure de nimic în viaţă. De multe ori fac plăcerile altora, persoanele respective au în interiorul lor o mare tristeţe ascunsa foarte bine.

PICIOARELE:reprezintă ancorarea, conexiunea cu Terra şi cu manifestarea. Problemele de la picioare simbolizează un refuz de a avansa, de a evolua, sau teama de a stagna în viaţă, teamă de viitor.Atunci când omul este nemulţumit de soarta sa îl dor adeseori picioarele. Atunci când omul este gata ca pentru o soartă mai bună să facă un rău unei persoane sau să se dispreţuiască pe sine, dacă prosperitatea se năruie, atunci toate acestea pot da şi dureri, traume ale picioarelor şi o dilatare varicoasă a venelor.Varicele vin din faptul că sunteţi supărat pe sine, pe soartă,că nu vreţi să trăiţi atunci când soţia iubită vă provoacă neplăceri. Aveţi grija să aveţi picioarele calde! Aceasta este valabil pentru toţi bolnavii, dar în special cei de rinichi. O încălţăminte proastă face rău nu numai la picioare ci întregului corp.Dacă ai bătături înseamnă că nu gândeşti şi acţionezi aşa cum ar trebui.

PIETRELE LA FIERE ŞI RINICHI:apar datorită consumului de zaharuri,amidon concentrat, care împiedică eliminarea din corp a depozitelor de calciu organic. Cauza este judecarea oamenilor şi supărarea pe soartă.

PROSTATĂ:afecţiunile ei sunt legate de un sentiment de culpabilitate, precum şi teama de a îmbătrâni.

PROSTITUATĂ:cel mai adesea devine prostituată o femeie care ar muri dacă ar avea un singur iubit. Faptul că se prostituează nu-i permite să se ataşeze de sentimentul iubirii pentru un singur om.

RĂU DE MARE:este în legătură cu teama de moarte.

RĂU DE MIJLOACE DE TRANSPORT:teama de a pierde controlul.

RETENŢIE DE APĂ:refuzul de a slăbi încordarea.

REUMATISM:resentiment, slăbirea iubirii de aproapele sau rigiditate, asprime. Persoana respectivă se simte victimizată, lipsită de iubire, are o amărăciune cronică.

RINICHI:reprezintă capacitatea de a exprima, de a exterioriza tot ceea ce este în sine. Cel care nu-şi exprimă talentele, capacităţile, dorinţele sau credinţele sale, se expune la tulburări renale. Tot ceea ce este reprimat, frica şi teama slăbesc rinichii. Dacă orgoliul individului nu este mare în rinichi se formează nisip, iar pentru nivel mare se formează pietre, care pot fi eliminate. Dacă însă nivelul trufiei este periculos pentru urmaşi începe formarea de pietre ce nu trebuiesc îndepărtate, pietre de formă coralică.Litiaza renală mai apare când individul are probleme de mânie nerezolvate de mult timp. Persoanele certăreţe şi care sunt de multe ori dezamăgite sau frustrate vor avea probleme cu rinichii.

SÂNGELE:zahărul, sarea, iaurtul şi mancărurile acre au o acţiune toxică asupra sângelui, mai ales când sunt folosite în exces. De asemenea, ura şi mânia generează toxine în corp. Ceaiul de rădăcini de brusture este mijlocul cel mai eficace de epurare a sângelui. Pentru toate problemele sângelui este util să se consume zilnic salată de crudităţi.

SCLEROZĂ ÎN PLĂCI:au drept cauze frica, rigiditatea, inima împietrită şi îngreunată.

SFORĂITUL:refuzul încăpăţânat de a se desprinde de vechile tipare. Dormitul cu faţa în sus favorizează sforăitul.

SINUZITA:iritaţie faţă de o anumită persoană.

SISTEMUL DIGESTIV:stomacul reprezintă facultatea de a digera experienţele existenţei şi de a accepta cele învăţate.Ura, mânia, frica, regretul legat de trecut, precum şi grija, teama şi îngrijorarea faţă de viitor favorizează bolile stomacului, ale vezicii biliare şi al intestinelor. Aversiunea,neliniştea, o agresivitate conştientă şi sentimentul de ură împotriva oamenilor sunt principalele cauze ale ulcerelor. Dacă omul se supără des şi nu numai pe cei apropiaţi ci şi pe sine va avea probleme cu stomacul.Cancerul reprezintă o autodistrugere, ceea ce face vindecarea dificilă. Cauza spirituală a cancerului constă în faptul că individul nu a asimilat lecţiile karmice ce i-au fost propuse în această viaţă, refuzând evoluţia.

SISTEMUL REPRODUCĂTOR:probleme ale acestuia apar datorită unei proaste utilizări a sexualităţii în această viaţă sau în cea precedentă. Agresiunea inconştientă asupra ta însuţi naşte predispoziţii maladive în zona bazală.
Bolile uterului pornesc de la această autodepreciere.Dacă din copilărie aţi avut probleme ginecologice înseamnă că v-aţi reprimat sentimentele de iubire sau nu aţi dorit să daţi naştere copiilor, sau prin trăirile dvs. emoţionale şi prin comportament aţi ucis iubirea într-un alt om, considerându-l vinovat de toate necazurile.
Problemele ginecologice mai pot fi şi rezultatul agresivităţii faţă de bărbaţi. Ciclul dureros la femei se produce când agresivitatea conştientă faţă de bărbaţi este mărită.Mânia faţă de partenerul sexual creează probleme legate de organele sexuale în caz de infecţie urinară.
Menopauza înseamnă teama dea nu mai fi iubită, teama de îmbătrânire. Impotenţa se datorează unei tensiuni sexuale, stres, culpabilitate.Sterilitatea este cauza unei gândiri permanente şi o pedeapsă pentru adulter. Aceasta declanşează un program de distrugere a iubirii şi a vieţii. Uciderea iubirii între două persoane care se adoră este o crimă imensă, de fapt se întrerupe legătura cu Dumnezeu.
Durerile de sâni sunt datorate unei atitudini prea autoritare faţă de cineva.Culpabilitatea sexuală aduce boli transmise pe cale sexuală, precum bolile venerice, SIDA.

ŞOLDURILE:reprezintă utilizarea liberului arbitru pentru a găsi propria cale în planul material. O problemă la şolduri subliniază o lipsă de utilizare a propriului liber arbitru şi faptul de a nu avea un scop în viaţă. O durere la şolduri indică o frică în a lua decizii importante.

SPLINA:reprezintă un depozit de sânge, de energie. Problemele splinei arată o incapacitate de exprimare a iubirii sau o obsesie. În acest ultim caz e necesară o purificare prin eliminarea sentimentelor negative şi a grijilor înmagazinate în timp. Sentimentele de lăcomie şi de avariţie au o influenţă negativă asupra splinei şi inimii. Splina mai este legată şi de stările psihice şi depresie.

TABAGISM:este legat de o problemă de înţărcare, va trebui cultivată detaşarea de mama sa. În unele cazuri poate de tatăl său.

TETANOS:mânie, dorinţa de a controla pe alţii,refuzul de a exprima sentimentele.

TIROIDA:problemele cu tiroida subliniază faptul că persoana respectivă nu se poate exprima cum doreşte şi poate încerca umilinţa.

TRAUMATISM CEREBRAL: înseamnă certuri mari cu soţia, supărări şi gelozie. Gelozia înseamnă ură şi creează un blocaj la nivelul capului. Dacă un om are caracter dur şi nutreşte gânduri urâte, pline de gelozie faţă de alţi oameni, apare cancerul creierului.

TUSEA: cine tuşeşte tot timpul este o fiinţă sufocată de viaţă.Trece printr-o stare de mare nervozitate. Se simte strivită de o situaţie oarecare. O tuse ocazională este un semn de plictiseală sau dorinţa de ceartă.

URECHILE:refuzul de a înţelege ceva sau pe cineva. Te laşi afectat de ceea ce auzi. Senzaţia lăuntrică că eşti superior faţă de persoanele iubite – părinţi, copii, soţie – declanşează un program de autodistrugere care este blocat prin apariţia unor dureri în ureche.

VAMPIRISMUL ENERGETIC:egoism exagerat manifestat în gânduri, emoţii sau fapte, precum şi cruzimea duc la deconectarea de cosmos şi atunci omul este nevoit să ia energia de la alţi oameni. Provocarea de chinuri fizice şi spirituale unui om este una din formele vampirismului.

VARICELE: prestarea unei munci care nu-ti place.

ZONA ZOSTER:indică teama de viitor, antrenând gânduri negative.

Trufia se blochează prin boli canceroase, epilepsie, psoriazis.

Ura e tot ce poate fi mai distructiv pentru om. Trăirea urii declanşează boli foarte violente, de fapt ura îşi distruge stăpânul.Fiecare gând încărcat de ură e ca o înghiţitură de otravă.
Dispreţul faţă de oameni este tot o formă specială a urii. Ura ia naştere în conştiinţă şi de aceea ea se blochează prin boli ale capului, scăderea vederii şi a auzului.Dispreţul faţă de persoana iubită poate duce la scăderea vederii, dureri articulare în genunchi, la deformarea tălpii picioarelor etc. Fondul de ură şi de supărare se dezvoltă şi se transformă într-un program de autodistrugere. La început apariţia lui poate lua  forma unor permanente dureri de cap, a slăbiciunii generale, a hemoragiilor nazale,probleme de vedere şi auz, inflamaţii rinofaringiene, a distrugerii dinţilor. Apoi totul se lasă în jos şi când ajunge la prima chakră programul se poate realiza într-o variantă mult mai dură. Perturbarea funcţiilor trece la deformări organice.
Părinţii sunt amabili şi buni la exterior, însă când ei dispreţuiesc, copiii lor devin ucigaşi şi nimeni nu poate înţelege ce se întâmplă. Părinţii care se dezic de iubire, o calcă în picioare, în ei şi în alţii, copiii lor se nasc cu tumori canceroase.
La omul credincios şi bun la suflet se va acumula iubire şi năzuinţa spre Dumnezeu. Urmaşii lui vor fi talentaţi. La omul supărăcios, ranchiunos şi descurajat copiii şi nepoţii pot fi grav bolnavi.Dacă gândurile, vorbele şi acţiunile tale te împiedică să progresezi în viaţă apar probleme la nivelul braţelor, picioarelor,ochilor, urechilor sau nasului. Gelozia de regulă provoacă scăderea vederii, auzului, scleroza în plăci, traumatismele capului, diabet, inflamaţii articulare. Dacă gelozia este grevată de trufie, atunci este de două ori mai periculoasă.Neînfrânarea dorinţelor, îndeosebi a celor sexuale, constituie o cale directă spre îmbolnăvire şi îmbătrânire.Dacă iubirea faţă de bărbaţi şi plăcerile sexuale sunt mai puternice decât iubirea pentru Dumnezeu aceasta se blochează prin viol, boli venerice, sterilitate.